Picnic la marginea drumului - Arkadi și Boris Strugațki

Picnic la marginea drumului - Arkadi și Boris Strugațki

(170pg, ro, 1972)

"Picnic la marginea drumului" este cartea care le-a adus fratilor Strugatki, prolifici autori de science-fiction, celebritatea mondiala, dar si cenzura, tracasarile si presiunile cenzurii sovietice, care vedea dincolo de o carte fantastica un atac la adresa regimului. Cat de adevarata era acea acuzatie, este greu de spus, mai ales cand autorii subliniau in epoca faptul ca "Picnic" nu este in nici un fel un atac la adresa comunismului glorios. Dincolo de calitatile incontestabile ale volumului - care au adus si interventia nemiloasa a cenzurii - cartea isi datoreaza renumele inegalabilei ecranizari regizate de Andrei Tarkovski sub titlul "Calauza" (Stalker), nume cunoscut oricarui cinefil demn de acest nume.

Dupa cum povesteste Boris Strugatki in prefata cartii, "Picnic" a aparut nemaipomenit de greu, lupta cu cenzura fiind mult mai inversunata si mai indelungata decat geneza cartii, scrisa "printre picaturi", ca o povestire simpla, oarecum de umplutura. Pare astazi paradoxal ca nici macar autorii nu isi imaginau destinul glorios al cartii, care avea in chip fericit - sau nu - sa eclipseze toate celelalte productii ale cuplului literar. Mai ales dupa ce Tarkovski alesese Italia in locul paradisului URSS, "Picnic" a capatat aureola interzisului, ceea ce i-a sporit insa forta de atractie.

Povestea imaginata de cei doi frati Strugatki a facut ca de la bun inceput cenzorii sa fie reticenti : undeva, in urma unei vizite din partea extraterestrilor, a aparut "Zona". Un perimetru cu accente sacre, inviolabil si pazit cu inversunare de paznici inarmati, o regiune misterioasa cu forte, legende, valori si povesti proprii, cunoscuta tuturor si totusi o enigma pentru intreaga planeta. Singurii care au curaj sa treaca dincolo de bariera sunt asa-numitii "stalkeri" (un alt termen inventat de Arkadi si Boris Strugatki care avea sa dobandeasca celebritatea) cautatori care isi risca viata pentru artefacte ramase in urma vizitei. Numite "inele", "biberoase", "AV"-uri, etc, sunt ramasitele lasate de o civilizatie mult prea avansata pentru a fi altfel decat de neinteles si inspaimantatoare. Iar printre stalkerii se numara si Redrick Schuhart, un stalker poate nu atat mai priceput, dar se pare foarte norocos, pentru ca este unul dintre putinii care nu este ucis de Zona. Si nu este singura zona, mai exista si altele, zeci de kilometri patrati de mister si de amenintare, fascinand si punand cercetatorilor intrebari la care nu pot raspunde.